Maria Tanase – Mierla unui intreg popor
“Ne aflam in fata unui fenomen! N-am mai auzit pana azi nici un cantaret izbutind sa interpreteze cu asemenea talent si originalitate cantecul nostru popular, pastrand nealterata autenticitatea versului si melodiei” – Theodor Rogalski (compozitor si dirijor).
In 1913, un an batut de grindina si ars de seceta, la Bucuresti, pe 25 septembrie, s-a nascut al treilea copil al Anei Munteanu, originara din comuna Carta judetul Sibiu, si al lui Ion Coanda Tanase, un florar originar din satul oltenesc Mierea Birnicii, de pe valea Amaradiei – Maria Tanase.
Prima aparitie pe scena are loc in anul 1921, la Caminul Cultural “Caramidarii de Jos”, la serbarea ce marca sfarsitul anului scolar.
Din cauza saraciei, Maria este nevoita sa renunte la scoala in clasa a treia, pentru a-si putea ajuta parintii la munca. La 15 ani, isi incearca norocul la concursul Miss Romania, dar este respinsa la proba costumelor de baie. Frumusetea ei nu a trecut neobservata, si la 16 ani a ramas insarcinata cu un tanar doctor de la Spitalul Central. Doctorul a scapat de complicatii aranjand un avort, lucru care avea sa o coste foarte scump pe Maria, care nu a mai putut avea copii niciodata.
In anul 1934 a debutat la revista Carabus Expres, sub pseudonimul Mary Atanasiu; intra la Teatrul de Vara Carabus dupa sustinerea unui concurs, sub conducerea actorului Constantin Tanase.
La 20 februarie 1937 Maria Tanase debuteaza la Radio Bucuresti. Debutul propriu-zis a avut loc odata cu prezentarea unui program radiofonic de piese, program care a inclus si piesele “Cine iubeste si lasa“, “M-am jurat de mii de ori“, “Ce-i mai dulce ca alvita“, “Marie si Marioara“, “Geaba ma mai duc acasa“, “Cand o fi la moartea mea…“.
Maria Tanase a devenit celebra in anul 1938, cand a inregistrat primele cantece pentru Societatea Romana de Radio. Prima piesa inregistrata a fost “Romanta mansardei“.
Din pacate, cea mai mare parte a inregistrarilor au fost distruse in 1940 de catre Garda de Fier, sub pretextul ca distorsionau folclorul romanesc autentic. Adevaratul motiv al acestei actiuni a fost faptul ca din cercul de prieteni al Mariei Tanase, faceau parte si cativa intelectuali evrei, cum ar fi etnologul Harry Brauner (el este cel care a cules, in 1929, cantecul prototip pentru “Cine iubeste si lasa“) si jurnalistul Stefan Roll.
In prima parte a carierei, Maria a inregistrat pentru casa de discuri Columbia, atat la Bucuresti, cat si la Viena. Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, a facut imprimari numai in tara, pentru casa de discuri de stat – Electrecord.
In 1939, Maria Tanase a fost aleasa sa reprezinte Romania si cantecul popular romanesc la Expozitia Internationala de la New York. Aici, a cantat in fata fostului presedinte – Hoover, precum si in fata presedintelui aflat in exercitiu – Franklin Roosevelt.
In 1941 Maria Tanase s-a casatorit cu Clery Sachelarie, mosier, magistrat si patron de restaurant; acesta si-a pierdut insa toata averea pariind la cursele cu cai.
In anul 1943, cu ocazia serbarii de Craciun, a cantat in fata Regelui Mihai I, a Reginei-mama Elena, a Maresalului Ion Antonescu si a altor membrii ai Guvernului.
In 1945 primeste rolul eroinei Masa din drama “Cadavrul viu”, productie in care l-a avut partener pe actorul Ion Manolescu.
In 1955 Maria Tanase a primit “Premiul de Stat”, iar 1957 a primit titlul de “Artist Emerit”. Tot in anul 1957 a obtinut rolul principal – Anica – in coproductia romano-franceza “Ciulinii Baraganului“, film ce are la baza romanul cu acelasi nume al lui Panait Istrati.
Regretul ca nu putea deveni mama si dorinta de a avea un copil au urmarit-o toata viata. Astfel, in anul 1959, Maria a infiat fiica unor tarani saraci din satul Hodoni de langa Timisoara. Fata avea 17 ani si se numeste Minodora Nemes.
In luna mai a anului 1963, artista afla ca sufera de cancer la plamani. Pe 19 iunie 1963, la Hunedoara, Maria Tanase si-a sustinut ultimul concert.
Pe 22 iunie 1963, la ora14.10, la Spitalul ‘Fundeni din Bucuresti Maria Tanase a parasit aceasta lume, avandu-i la capatai pe tatal, sotul si fiica ei.
Una dintre ultimele dorinte ale artistei, care, din pacate, nu a fost indeplinita, a fost sa se sape o fantana pe drum secetos, undeva in Dobrogea sau in Fagaras, pentru calatorii insetati.
Sub perna sa a fost gasita o scrisoare adresata sotului ei, Clery Sachelarie, care spunea: “Culege-mi visele pe care le-am faurit langa tine si imparte-le oamenilor.”
Artista ne-a lasat drept mostenire o bogata colectie de cantece, dintre care cele mai cunoscute sunt: “Cine iubeste si lasa“, “Marei si Marioara“, “Bun e vinul ghiurghiuliu“, “Lung e drumul Gorjului“, “Aseara ti-am luat basma“, “Ciuleandra“, “Aseara vantul batea“, “Ma dusei sa trec la Olt“.
In amintirea artistei, a fost infiintat Festivalul National “Maria Tanase”. prima editie a festivalului a fost in 1969. Inca de la debut “a fost unul dintre festivalurile cele mai ravnite, cele mai de succes si de o importanta covarsitoare in muzica populara romaneasca…” spunea Gabriel Bratu, unul dintre fondatorii festivalului. Acest festival a lansat multe nume sonore acum in lumea muzicii populare.
Unii au sustinut ca Maria Tanase a fost agenta a Serviciului Secret de Informatii din tara, Constantin Nottara a spus “A fost mierla unui intreg popor“.
