Cu toţii ne bucurăm de sărbătorile de iarnă care ne umplu de bucurie şi linişte sufletească. Am intrat deja în postul Crăciunului şi gândul ne zboară la ziua în care vom împodobi bradul de Crăciun, la ziua în care vom celebra Naşterea Domnului, la colinde, la cadouri, etc. Dar câţi dintre noi ştiu ce semnificaţii au aceste obiceiuri care ne încântă an de an? Pentru cei care nu ştiu, m-am informat eu. :)
Crăciunul
Crăciunul a fost stabilit ca sărbătoare oficială în anul 325 de primul împărat creştin roman, Constantin cel Mare, fixându-se încă de atunci ziua de 25 decembrie (după calendarul gregorian) pentru celebrarea Naşterii Domnului. Statele care au adoptat calendarul iulian sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuaruie.
Sărbătoarea Crăciunului face parte din cele 12 sărbători domneşti (praznice împărăteşti) ale Bisericilor Bizantine, şi este a treia mare sărbătoare după cele de Paşti şi Rusalii.
Bradul de Crăciun
Împodobirea bradului de Crăciun îşi are originile în obiceiurile păgâne ce aveau loc cu ocazia solstiţiului de iarnă (cum ar fi Saturnaliile la romani). Aceste obiceiuri presupuneau împodobirea caselor cu crenguţe verzi.
La ortodocşi, bradul verde împodobit aminteşte de pomul vieţii, arborele fertilităţii, motiv pentru care în prezent, în unele zone ale ţării (Oltenia), bradul împodobit este folosit şi la nunţi. Forma triunghiulară reprezintă Sfânta Treime, podoabele sunt simboluri ale cunoaşterii şi bogăţiei, iar culoarea verde ( a doua culoare a Crăciunului) reprezintă speranţa veşnică a omenirii, fiind şi culoarea tinereţii.
Prima culoare a Crăciunului este culoare roşie şi a fost folosită pentru prima dată de creştini. Aceştia au ales-o pentru a le aminti de sângele Mântuitorului vărsat pentru omenire.
Prima referire la un brad împodobit datează din anul 1510, şi a fost descoperită la Riga, în Letonia.
Coroniţa de Crăciun
Se agaţă pe uşă şi simbolizează norocul şi sănătatea. Forma circulară reprezintă natura eternă a dragostei.
Vâscul
Este planta cu cea mai veche tradiţie în sărbătorile de iarnă. Druizii o foloseau pentru sărbătorirea iernii şi credeau că are puteri tămăduitoare, putând să vindece totul de la infertilitatea femeilor până la otrăviri. La unele popoare, se crede că vâscul aduce pace şi armonie.
Obiceiul sărutului sub vâsc aparţine scandinavilor. Aceştia asociau vâscul cu zeiţa dragostei Frigga.
Colindele
În religia ortodoxă, colindele sunt considerate un mod de a vesti Naşterea Domnului.
